Pe uscatul arid al solului sărăturat au împânzit locul plăntuțe roșii care indică solul saturat de saramură. Aceste plăntuțe au gust sărat. Pământul strălucește din pricina acestor mici cristale de parcă ar fi nins cu diamante. Specii spontane colorează peisajul auster cu flori de toate culorile care iubesc vânturile, uscăciunea extremă dar și apa din abundență care uneori cuprinde pământul. Orizontul s-a culcat cu totul la pământ și primește din când în când în compozițiile plastice venite parca din altă lume copaci cu frunze albe: sălcioara sau măslinul sălbatic (mirt) domină celelalte specii de copaci, crescând stingher din loc în loc ca un pustnic al pustiurilor. Nenea Nicu ne conduce cu o mașină adaptată special pentru aceste călatorii la dunele cu cel mai fin nisip din tot ținutul Deltei. Ne arată Pădurea Letea, caii sălbatici, vacile care trăiesc nestingherite în stabulație liberă pe câmpiile întinse, ne spune poveștile locului, apoi ne duce în gospodăria lui, unde Tanti Nuți, nevasta dumnealui ne-a pregătit o masa pe cinste cu borș de pește, mămăliguță cu 5 feluri de pește făcut într-un sos cu o rețetă doar de ea știută, gogoși si apă rece ca gheața. O experiență memorabilă ruptă din alte timpuri.
ÎN CĂUTAREA RĂDĂCINILOR EUROPEI 